Pattern testing – Fusta Burda/02.2017

Aseară am testat un tipar din Burda de februarie. De fustă. Aceasta :

dsc3249

Nu am avut timp să merg să cumpăr material pentru bluza pe care doream să o încerc luna asta, şi cum aveam o bucată de material prin dulap perfectă pentru o astfel de fustă, m-am apucat de treabă.

Pentru cine nu ştie, aşa arată tiparele din Burda. Vin cu instrucţiuni de utilizare, cum îi şade bine unui tipar, dar foile astea, tot un amalgam de linii, numere şi marcaje de croitorie rămân.

_dsc3240

După ce mi-am găsit bucăţile pentru tipar, le-am transferat pe folie de plastic, cu tot cu marcaje pentru pense şi ordinea montării lor, apoi le-am transferat pe bucata de material.

 

Burda zicea să îi pun capstuşeala. Eu am zis că nu e nevoie. Am folosit doar două bucăţi micuţe, cât să dublez clapetele buzunarelor.

Nu a fost greu de asamblat, plus că inscructiunile sunt clare, scurte şi precise.

De reţinut :
Tiparele Burda nu au inclusă marginea pentru cusătură. Ceea ce înseamnă că atunci când îl copiezi pe material, trebuie să ţii cont de cei 1-1.5 cm pentru cusătură. Dacă esti atent, poţi trasa linia de cretă fix pe marginea tiparului şi apoi tai materialul la un cm distanţă de linie. Dacă esti ca mine, aceasta metoda nu e cea potrivită. Pentru că vei tăia jumătate din material fix pe linia desenată şi apoi iţi vei aduce aminte că nu ai margine pentru cusătură.

Semi-fail :
Mi s-a părut prea scurt tiparul din revistă, aşa că l-am prelungit. Acum trebuie să scurtez fusta şi să o aduc la dimensiunea iniţială.
Încă nu m-am prins cum funcţionează măsurile lor. Mi-am măsurat soldul şi mă încadram la 40. Ce-i drept, mi s-a părut cam mare, dar am zis că dacă aşa scrie acolo, aşa fac. Acum trebuie să o mai strâmtez câte un cm din laterale. Ceea ce m-ar duce, după calculele mele, la un 38. Mistery !

Testing :
De-a lungul putinului timp care a trecut de când m-am apucat de croit, am încercat toate metodele de transferat tipare, cu tot felul de hârtie ori carton. De vreo două ori m-am enervat şi am tăiat tiparul direct, fix mărimea de care aveam nevoie, stricând celelalte mărimi.
Aseară am zis să încerc metoda asta cu folia de plastic. Şi mi-a plăcut. Este transparentă şi se vede perfect conturul tiparului, poţi transfera toate marcajele corect, poţi să pui orice fel de notiţă pe tipar şi acolo va rămâne ; nu se sifonează la fel de tare că hârtia, dacă il rulezi sau îl împachetezi ; nu se strică de la umezeală ; când te saturi de el, il duci la reciclat. Poţi să îl şi înţepi cu ace (deşi eu am folosit greutăţi aici) şi nu se rupe. Aşadar, pentru moment, cred că asta este metoda mea preferată.

Ah, da! Si aşa a ieşit fusta:

_dsc3248

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s